Asezare

Municipiul Sighetu-Marmatiei (4755'43 N, 2353'33 E) este situat in nordul Romaniei, in judetul Maramures, la frontiera cu Republica Ucraina. Situat la o altitudine de 274 m, inconjurat de raurile Tisa (care reprezinta si linia de delimitare a teritoriului national), Iza si Ronisoara, orasul se prezinta sub forma unei insule. Ca pozitie este asezat ex-centric fata de teritoriului sau de influenta (Maramuresul istoric), insa la convergenta celor mai importante cai de acces de-a lungul vailor principale (Valea Izei, Valea Marei, Valea Cosaului, Valea Tisei si Valea Viseului), ceea ce confera orasului un esential rol administrativ, economic si socio-cultural.

Acces

Accesul auto inspre oras se face dificil, fiind necesara trecerea Muntilor Gutai, Tibles, Rodnei, sau a Muntilor Maramuresului. Astfel doar patru sosele leaga Sighetul (respectiv Depresiunea Maramuresului) de restul tarii:

- DN 19 spre judetul Satu Mare, prin Pasul Fargau;

- DN 18 spre municipiul resedinta de judet, Baia Mare, prin Pasul Gutai;

- DN 17C spre judetul Bistrita-Nasaud, prin Pasul Setref;

- DN 18 spre judetul Suceava, prin Pasul Prislop.

Din Sighet pornesc curse regulate spre toate vaile din Maramures (Valea Izei, Marei, Viseului si Tisei), si spre orase ca Baia Mare, Cluj, Oradea, Timisoara.

Accesul feroviar se face dinspre judetul Bistrita-Nasaud (prin Pasul Setref), urmarind cursul raul Viseu pana la varsarea acestuia in Tisa. Pana la Sighet, statia terminus, calea ferata urmeaza cursul raului Tisa (de-a lungul frontierei) dezvaluind panorame deosebite.

Punctele de trecere a frontierei Sighetu-Marmatiei - Solotvino (Romania - Ucraina), asezate la stanga respectiv dreapta podului peste raul Tisa, sunt destinate traversarii pietonilor si autovehiculelor mici. Trecerea este permisa doar pe baza pasaportului, viza nefiind necesara cetatenilor Uniunii Europene). Spre Ucraina se mai poate ajunge si cu trenul, prin punctul de frontiera Campul Lung (doar feroviar), existand garnituri care fac legatura intre Sighet si orasele de pe dreapta Tisei.

Scurt Istoric

Numele orasului a cunoscut modificari minore in timp, dintre care amintim: Zygeth, Sihet, Sziget, Maramorosszighet, Sighet, Marmatia, Sighetu-Marmatiei.

Sighetul apare consemnat pt prima oara in documente in anul 1326, insa in zona s-au gasit vestigii arheologice ale altor asezari umane mult anterioare atestarii; 1352 - privilegiile orasenesti acordate de catre Carol Robert, in 1329, celor patru asezari de "oaspeti regali" din Maramures (Visc, Hust, Teceu si Camplung) se extind si asupra Sighetului prin diploma data de Ludovic I regele Ungariei; 1472 - Matei Corvin intareste privilegiile orasului; 1551 - Sighetul are dreptul de a tine targuri; 1611 - imparatul Leopold acorda dreptul de stema a orasului (capul de bour-zimbru); 1717 - tatarii jefuiesc bogatiile sighetenilor ascunse in biserica reformata (la Borsa vor fi nimiciti); 1816 - pe toate edificiile publice s-au afisat insemnele imperiale: vulturul cu doua capete; limba oficiala - germana; limba de cancelarie si in congregatia comitatensa - latina; 1940 - Dictatul de la Viena - Maramuresul incorporat Ungariei hortiste; 1945 - Maramuresul este incorporat Ucrainei subcarpatice prin diversiunea organizata de Odoviciuc; 1948 - se desfiinteaza judetul Maramures cu resedinta la Sighet, orasul fiind incorporat regiunii Baia Mare; 1950 - la inchisoarea din Sighet sunt intemnitati tinerii opozanti liceeni, ministri, sefi de guvern, liderii partidelor istorice, generali, academicieni si oameni de cultura, episcopii bisericii greco-catolice, opozanti ai instalarii comunismului in Romania.

Populatie

In urma recensamantului din anul 2002, populatia orasului numara 41.246 de persoane, dintre care 48,21% barbati si 54,79% femei. In functie de etnie, sighetenii se prezinta astfel: 79.54% romani, 15.8% maghiari, 3.01% ucrainieni, 1.1% rromi si 0.55% alte etnii, iar in functie de religia declarata: 69.04% ortodocsi, 20% catolici (fiind inclusi si greco-catolicii), 3.9% protestanti si 7.6% alte religii.

Economie

Dupa evenimentele din decembrie 1989, revenirea economica a Sighetului a fost destul de dificila. Astazi principalele ramuri industriale se bazeaza pe producerea mobilei si a confectiilor. Dar, odata cu intarirea statutului de centru al Maramuresului, Sighetul a inceput sa isi dezvolte si latura comerciala. Astfel in ultimii ani, s-au deschis multe unitati cu profil comercial, bancar si prestatoare de servicii diverse.

Cu deschiderea noului punct de trecere al frontierei Sighetu-Marmatiei - Solotvino, inspre Ucraina (15 ianuarie 2007), viata economica a orasului cunoaste deja o rapida dezvoltare.

Turism

Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei este cel mai important obiectiv turistic al orasului (aflat in apropierea primariei municipiului). Fosta inchisoare, transformata intr-un memorial al durerii, ajunge, in anul 1995, sub egida Consiliului Europei. Primele sali ale muzeului au fost inaugurate in 1997, an in care Memorialul a fost declarat "ansamblu de interes national", totodata fiind recunoscut ca cel mai important proiect dedicat de societatea civila reconstituirii si analizei trecutului comunist, unic in tarile est-europene.

Un alt obiectiv important situat in partea sud-estica a orasului este "Muzeul Satului Maramuresean" (in aer liber). Muzeul este constituit ca o rezervatie de monumente de arhitectura taraneasca, urmarindu-se recrearea unui sat cu specific zonal, cu case si gospodarii grupate pe principalele subzone ale Maramuresului istoric.

Tot din acelasi domeniu, amintim "Muzeul Etnografic al Maramuresului", situat in centrul orasului, in cladirea care azi gazduieste cinematograful. In muzeu se pot vedea obiecte folosite de-a lungul timpului in ocupatiile de baza din zona Maramuresului. De asemenea sunt expuse icoane pe sticla si lemn, piese din portul popular, masti si costumatii, purtate cu ocazia datinilor din preajma sarbatorilor de iarna etc.

Unul dintre cele mai importante evenimente din Sighet, il constituie Festivalul de Datini si Obiceiuri de Iarna "MARMATIA ", care are loc in fiecare an, la data de 27 decembrie, pe strazile orasului. Momentul principal al evenimentului este defilarea grupurilor si ansamblurilor imbracate in porturi populare, specifice zonei din care au venit, a "dracilor" si a personajelor mascate, a calaretilor si carutelor impodobite de sarbatoare.

Mai merita vazute: "Muzeul Culturii Evreiesti", cu o expozitie dedicata sigheteanului, laureat al premiului Nobel pentru pace, Elli Wiesel; Casa-Muzeu "Dr. Ioan Mihaliy de Apsa"; celelalte sectii ale Muzeului Maramuresului; bisericile si cladirile din centrul orasului datand, in majoritate, din sec. al XIX-lea.