Localitatea este atestată documentar în anul 1326. În zonă s-au găsit, in urma sapaturilor arheologice, si ramasite ale altor asezari umane. Pe Dealul Solovan, la 3 km sud-est, o fortificatie cu val de pamant, datand din perioada Hallstatt. Iar la confluenta paraielor Valea Mare si Ronisoara, in sud-estul orasului, o asezare medievala timpurie din sec. XII-XIII.

Numele orasului a cunoscut modificari minore in timp. Apare inscris sub mai multe forme, in functei de majoritatea etnica sau administrativa de la momentul respectiv. Printre acestea as aminti: Zygeth, Sihet, Sziget, Maramorosszighet, Sighet, Marmatia, Sighetu-Marmatiei.

Asupra originii denumirii orasului parerile sunt imparite, astfel numele ar veni de la maghiarul Sziget, insemnand insula, sau de la denumirea de Zeget data de ruteni. Altii considera ca apartinand fondului de substrat traco-dacic al limbii romane, care inseamna cetate. Alte pareri atribuie latinescului seges - segetis, intalnit in Maramures sub forma de siges, sidet, sides, insemnand "locul unde este grau".

Dezvoltarea localitatii a cunoscut mai multe faze. Formarea lui a inceput intr-o structura organica, cu case de lemn, adunate in jurul bisericii (locul actualei biserici reformate). Cu timpul orasul s-a dezvoltat, datorita unor inlesniri acordate de monarhii stapanitori. Astfel s-a putut creea o noua piata a orasului (actualul parc din centrul municipiului), loc de desfasurare a targurilor.

Datorita incendiilor si a cresterii economice casele de lemn au inceput sa fie inlocuite, cu unele din zidarie (piatra, caramida sau mixte). Astfel majoritatea cladirilor din Sighet au o arhitectura eclectica datand din secolele XIX-XX. Pe langa caladirile eclectice mai putem aminti cateva cladiri cu influente: baroce (ex: biserica si manastirea catolica), neogotice (ex: biserica reformata si cea ortodoxa de pe strada Dragos Voda), neoclasice (ex: capela catolica din cimitir), romantice (ex: Palatul Cultural ASTRA), secession austriac (ex: Colegiul National "Dragos Voda"), secession maghiar (ex: Liceul Taras Sevcenko, Scoala generala Nr. 2 si Nr. 4).

Perioada influentei sovietice in Romania a provocat desfiintarea judetului Maramures cu resedinta la Sighet. Acesta a fost incorporat regiunii Baia Mare, astfel orasul a inceput sa decada economic si social. Repercursiunile acestei decizii sunt evidente si in ziua de azi.

In timpul dictaturii comuniste, localitatea capata un caracter industrial. Se construieste platforma industriala in partea de est si cateva fabrici in restul teritoriului. Principalele ramuri fiind: industria de exploatarea si prelucrarea a lemnului, industria textila, industria de mecanica fina. In mare parte aceste unitati mai exista si astazi, sub diverse forme. Dupa evenimentele din decembrie 1989 s-au mai creat si altele fabrici si ateliere cu diverse domenii de activitate, iar serviciile au cunoscut si ele o rapida dezvoltare.

Dezvoltarea industriala a dus la o crestere demografica, datorata populatiei venite de la sate. Ca urmare zona rezidentiala a orasului s-a amplificat. S-au construit locuinte de masa majoritate la marginile orasului (ex. cartierele: Bogdan Voda, Unirii, Independentei). Centrul istoric nu a fost crutat de implementarea acestor elemente agresive care au distrus tesutului urban in zonele respective (str. Traian, cartierul Nucului, b-dul. 22 Decembrie).

Cronologie

1326 - prima atestare scrisa a localitatii Sighetu-Marmatiei
1334 - un Benedict-paroh la Sighet - apare in listele papale
1346 - acelasi Benedict "rector eclesie de Zygeth"
1352 - (19 febr.) - privilegiile orasenesti acordate in 1329 de catre Carol Robert celor patru asezari de "oaspeti regali" din Maramures (Visc, Hust, Teceu, Camplung) se extind si asupra Sighetului prin diploma data de Ludovic I regele Ungariei
1385 - orasul Sighet apare ca resedinta comitatensa de unde se emit documnte
1397 - ... "villa noastra libera ... Zyget"... apartine familiei Dragosestilor
1472 - Matei Corvin intareste privilegiile orasului
1551 - Sighetul are dreptul de a tine targuri
1556 - biserica romano-catolica este preluata de reformati cu majoritatea credinciosilor, tot acum functioneaza si scoala confesionala.
1611 - imparatul Leopod acorda dreptul de stema orasului (capul de bour-zimbru).
1700 - (16. febr.) Congregatia comitatului decide ca scoala sa fie sustinuta din banii publici.
1706 - o statistica releva existenta a 14 bresle.
1717 - tatarii jefuiesc bogatiile sighetenilor ascunse in biserica reformata (la Borsa vor fi nimiciti).
1730 - apar primi piaristi in frunte cu Crisostom care vor pune bazele construirii biserici romano-catolice, si a scolii piariste care era frecventata si de elevi romani.
1773 - Iosif al II-lea viziteaza orasul si face o mare danie pentru scoala.
1775 - se inaugureaza noua cladire a scolii piariste cu 188 elevi (actualul muzeu).
1786 - mare foamete.
1840 - recensamant - 5908 locuitori.
1816 - pe toate edificiile publice s-au afisat insemnele imperiale: Vulturul cu doua capete; limba oficiala - germana; limba de cancelarie si in congregatia comitatensa - latina.
1802 - incepe construirea liceului reformat (actuala cladire a Liceului Pedagogic) care la 1836 prin contele Ioan Butter - devine "academie de drept" - in 1837 liceul avea sectii de teologie, drept, filosofie, filologie, etc. 1844 - deschiderea gradinitei de copii a orasului.
1860 - 13 dec - infiintarea asociatiunii pentru cultura poporului roman din Maramures la propunereasuprem al Maramuresului.
1862 - isi incepe activitatea Preparandia romana (Institutul de invatatori care va da peste 120 de invatatori romani).
1867 - 23 oct. - "Societatea de lectura a romanilor din Maramures Dragosiana".
1900 - Ioam Mihalyi a tipareste la Sighet primul volum de Istoria Comitatului Maramures - Diplome Maramuresene din sec. XIV - XV - pentru care, si in general pentru munca sa, va primi premiul Academiei Romane (1901).
1918 - 26 mai - se infiinteaza Consiliul National Roman - Dr. Vasile Chindris presedinte, prof. I. Bilatiu Dancus secretar si Lt. Florentin Biltiu Dancus - seful Garzilor Nationale.
1918 - 7 dec. apare primul ziar romanesc "Sfantul".
1926 - cu ocazia Congresului National al profesorilor de geografie din Romania care s-a tinut la Sighet se deschide Muzeul Etnografic organizat de G. Vornicu.
1940 - Dictatul de la Viena - Maramuresul incorporat Ungariei hortiste. Tot acum apare Istoria Maramuresului de Alexandru Filipascu.
1945 - Maramuresul este incorporat Ucrainei subcarpatice prin diversiunea organizata de Odoviciuc. Dupa scurt timp prin actiunea taranilor din satele Maramuresului condusi de preoti si dascali concertata pe plan diplomatic, Maramuresul reintra in granitele firesti.
1948 - se desfiinteaza judetul Maramures cu resedinta la Sighet fiind incorporat regiunii Baia Mare, sistem administrativ impus de ocupatia sovietica.
1950 - La inchisoarea din Sighet sunt intemnitati tinerii opozanti liceeni, ministri, sefi de guvern, liderii partidelor istorice, generali, academicieni si oameni de cultura, episcopii bisericii greco-catolice, opozanti ai instalarii comunismului in Romania.
1989 - Revolutia cuprinde si Sighetul.