Muzeul Satului Maramuresan, un ansamblu de arhitectura si tehnica populara, este cel mai important obiectiv al complexului muzeal Muzeul Maramuresului (inscris in Lista Monumentelor Istorice, Ministerul Clturii si Cultelor - 2004, nr. crt. 399, cod LMI-2004 MM-II-a-B-04668)

Muzeul a fost inaugurat la 30 mai 1981, dupa o munca asidua de elaborare si colectionare a exponatelor, inceputa in 1972 prin formularea tematicii de organizare si continua pana in ziua de azi, prin achizitionarea de noi obiective.

In ansamblul sau, muzeul se constitue ca o rezervatie de monumente de arhitectura taraneasca. Se doreste recreearea uni sat cu specific zonal, care a evoluat de la cel de tip rasfirat si risipit, prin "roirea" nucleelor initiale, la un tip "aduant". Selectionarea s-a facut dupa criterii stiintifice avand ca baza tipologia constructiilor, evolutia in plan arhitectural si ca sistem constructiv. In privinta acestui sistem constructiv trebuie mentionat ca in majoritate constructiile sunt realizate exclusiv din lemn, predominand stejarul sau gorunul si bradul sau molidul, fundatiile fiind de piatra de cariera sau de rau.

Toate ulitele si potecile, fie ele drepte (principale) sau intortocheate, converg spre centrul emotional al satului: biserica. Ea este aseazata pe un promontoriu, care permite bisericii sa se ridice asupara asezarii si sa o protejeze. Aceasta biserica de lemn este cea mai veche constructie din muzeu (sec. al XVI-lea), ridicata din materiale refolosite de la o biserica mai veche (unele barnele fiind datate dendrocronologic intre anii 1572 si 1614), aceasta fiind reedificata in anul 1621 in satul Oncesti (din acelasi an datand si pictura usilor sale imparatesti). Interiorul bisericii este decorat cu picturi parietale, cea reprezentand Ciuma calare cosind oamneii pentru a-si hrani calul datand din anul 1802.

Muzeul cuprinde peste 30 de gospodarii, unele mobilate complet cu piesele originale. Cele mai importante case fiind Bud, Tivadar, Cupcea, Barcan, Iura (sec. XVI-XVII), populate cu instalatii si anexe gospodaresti (grajduri, garduri, fantani, piue, razboaie de tesut, prese de ulei, carute), toate realizate preponderent din material lemnos. Pentru a completa colectiile existente in muzeu au mai fost reconstruite o locuinta ucraineana, una maghiara si doua case evreiesti (in interiorul uneia fiind amenajata o sinagoga sateasca).

Casele si gospodariile conservate, sunt grupate pe principalele subzone ale Maramuresului istoric: Cosau-Mara si Iza Inferioara pana la Stramtura, Iza Mijlocie, Viseu-Borsa, subzona Tisei si bazinul Ruscova.